Aer condiționat auto: ce obligații F-gas are un service

Răspuns pe scurt

Pentru climatizarea autovehiculelor nu există un singur act. Există două, iar cele mai multe confuzii din atelier vin din amestecarea lor.

• Directiva 2006/40/CE se aplică autovehiculelor din categoriile M1 și N1 clasa I (articolul 2). Ea stabilește limita de GWP 150, interzice retrofitul și limitează umplerea (articolele 5 și 6).
• Regulamentul (UE) 2024/573 se aplică peste aceasta: interdicția de eliberare intenționată și repararea fără întârzieri nejustificate (articolul 4), recuperarea (articolul 8), calificarea persoanelor (articolul 10) și dreptul de a cumpăra gazul (articolul 11 alineatul (6)).
• Verificarea periodică a scurgerilor din articolul 5 nu se aplică autoturismelor aflate în domeniul directivei. Articolul 5 alineatul (3) litera (c) enumeră vehiculele grele, camionetele, utilajele mobile fără destinație rutieră, trenurile, metrourile, tramvaiele și aeronavele — iar pentru acestea articolul 5 alineatul (5) amână obligația până la 12 martie 2027.
• Cine lucrează trebuie să dețină cel puțin un atestat de formare (articolul 4 alineatul (7) al treilea paragraf și articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf). Cerințele minime sunt acum în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1893.

Două acte, o singură mașină

Prima întrebare practică nu este „ce spune regulamentul F-gaz”, ci „despre ce vehicul vorbim”. Răspunsul mută obligația dintr-un act în altul.

Două absențe merită reținute, pentru că schimbă rutina atelierului. Anexa IV a regulamentului, care listează interdicțiile de introducere pe piață, nu conține nicio poziție pentru climatizarea autovehiculelor: limita pentru acestea vine din directivă, nu din anexă. Iar articolul 6 din regulament, privind sistemele de detectare a scurgerilor, se referă exclusiv la echipamentele fixe enumerate la articolul 5 alineatul (2), deci niciun vehicul nu intră sub incidența lui.

Pentru calendarul general al interdicțiilor din anexa IV, vezi calendarul interdicțiilor.

Ce vehicule intră și de la ce dată

Articolul 2 din Directiva 2006/40/CE limitează domeniul de aplicare la autovehiculele din categoria M1 și la cele din categoria N1 clasa I, astfel cum sunt definite în anexa II la Directiva 70/156/CEE. Articolul 3 punctul 3 definește „sistemul de climatizare” drept orice sistem al cărui scop principal este scăderea temperaturii și a umidității aerului din habitaclu, iar punctul 4 distinge sistemele cu un evaporator de cele cu două evaporatoare.

• Ratele de scurgere admise la omologare. Articolul 5 alineatele (2) și (3): pentru sistemele proiectate să conțină gaze fluorurate cu GWP mai mare de 150, rata de scurgere nu poate depăși 40 de grame pe an pentru un sistem cu un singur evaporator și 60 de grame pe an pentru unul cu două evaporatoare.
• 1 ianuarie 2011. Articolul 5 alineatul (4): statele membre nu mai acordă omologare de tip CE sau națională pentru un tip de vehicul echipat cu un sistem de climatizare proiectat să conțină gaze fluorurate cu GWP mai mare de 150.
• 1 ianuarie 2017. Articolul 5 alineatul (5): pentru vehiculele noi echipate cu astfel de sisteme, statele membre consideră certificatele de conformitate ca nemaifiind valabile și refuză înmatricularea, vânzarea și punerea în circulație.

Care agenți frigorifici depășesc pragul? R-134a figurează în anexa I secțiunea 1 la Regulamentul (UE) 2024/573 cu un GWP de 1 430 — mult peste 150. R-1234yf figurează în anexa II secțiunea 1 cu un GWP de 0,501, deci sub prag. Acesta este singurul motiv tehnic pentru care parcul auto s-a împărțit în două generații. Detaliile de statut ale fiecăruia sunt în pagina R-134a și în pagina R-1234yf.

Retrofit și reumplere: ce este permis în atelier

Articolul 6 din directivă este textul pe care îl aplică zilnic un service auto. Are trei alineate și fiecare rezolvă altă întrebare.

• Retrofit — alineatul (1). De la 1 ianuarie 2011, sistemele de climatizare proiectate să conțină gaze fluorurate cu GWP mai mare de 150 nu se montează ulterior pe vehicule omologate de tip începând cu acea dată. De la 1 ianuarie 2017, astfel de sisteme nu se mai montează ulterior pe niciun vehicul. Articolul 3 punctul 10 definește „montarea ulterioară” drept instalarea unui sistem de climatizare într-un vehicul după înmatricularea acestuia.
• Umplere — alineatul (2). Sistemele montate pe vehicule omologate de tip la 1 ianuarie 2011 sau ulterior nu se umplu cu gaze fluorurate cu GWP mai mare de 150. De la 1 ianuarie 2017, această interdicție se extinde la toate vehiculele, cu excepția reumplerii sistemelor care conțin astfel de gaze și care au fost montate pe vehicule înainte de acea dată.
• Scurgere anormală — alineatul (3). Prestatorii care oferă service și reparații pentru sisteme de climatizare nu umplu astfel de echipamente cu gaze fluorurate dacă o cantitate anormală de agent a scăpat din sistem, până la finalizarea reparației necesare.

Consecința practică este simplă de formulat și des greșit înțeleasă: o mașină veche cu R-134a poate fi în continuare reumplută cu R-134a, pentru că excepția din finalul alineatului (2) o acoperă; aceeași mașină nu poate primi un sistem de climatizare nou proiectat pentru R-134a, pentru că alineatul (1) interzice montarea ulterioară din 2017 fără excepție.

Alineatul (3) se suprapune cu articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2024/573, care cere ca echipamentul la care se detectează o scurgere să fie reparat fără întârzieri nejustificate. Cele două obligații se cumulează: directiva interzice umplerea până la reparație, regulamentul cere reparația.

Cine are voie să lucreze și cine are voie să cumpere gazul

Calificarea. Articolul 4 alineatul (7) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2024/573 prevede că persoanele fizice care efectuează întreținerea, service-ul și repararea echipamentelor de climatizare care conțin gaze fluorurate ale autovehiculelor care intră sub incidența Directivei 2006/40/CE, precum și ale echipamentelor mobile enumerate la articolul 5 alineatul (3) litera (c), dețin cel puțin un atestat de formare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf. Litera (a) a acelui paragraf acoperă explicit și recuperarea gazelor din astfel de echipamente.

Ce atestat. Cerințele minime nu mai sunt cele din Regulamentul (CE) nr. 307/2008: acesta a fost abrogat prin articolul 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1893, care îi ia locul. Articolul 2 alineatul (2) din noul act stabilește patru tipuri:

Articolul 2 alineatul (1) al doilea paragraf adaugă o punte utilă: certificatele emise în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2024/2215 pot fi considerate ca acoperind cerințele noului act pentru substanțele relevante. Articolul 2 alineatul (3) permite lucrul fără atestat doar persoanelor înscrise la un curs, sub supravegherea unui deținător de atestat care răspunde integral de execuția corectă, pentru perioade care nu depășesc în total 24 de luni. Articolul 6 prevede că deținătorii atestatelor emise în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 307/2008 pot continua să le folosească numai dacă își actualizează cunoștințele la nivelul M1, M2 sau M4.

Recunoașterea între state. Articolul 5 din Regulamentul (UE) 2025/1893: statele membre nu impun evaluări suplimentare sau cerințe administrative disproporționate titularilor atestatelor emise în alt stat membru, dar pot cere o traducere a atestatului. Aceeași regulă apare și la articolul 10 alineatul (10) din Regulamentul (UE) 2024/573.

Cumpărarea gazului. Articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2024/573 rezervă achiziția de gaze fluorurate din anexa I sau din anexa II secțiunea 1 persoanelor fizice certificate sau întreprinderilor care angajează persoane certificate ori persoane care dețin un atestat de formare cerut în temeiul articolului 10 alineatul (1) al doilea paragraf, atunci când scopul este instalarea, întreținerea, service-ul sau repararea echipamentelor vizate. Vânzătorii vând sau oferă spre vânzare astfel de gaze exclusiv întreprinderilor respective. Al doilea paragraf precizează că regula nu împiedică întreprinderile necertificate care nu desfășoară acele activități să colecteze, să transporte sau să livreze gazul.

Atât R-134a (anexa I), cât și R-1234yf (anexa II secțiunea 1) intră sub această regulă. Detaliile privind dovada cerută la vânzare sunt în cine poate cumpăra gaz refrigerant și în vânzarea către firme de service. Pentru categoriile de certificate destinate echipamentelor fixe, vezi categoriile de certificate.

Recuperarea: cine o face și ce se întâmplă cu gazul

Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/573 impune operatorilor echipamentelor care conțin gaze fluorurate să asigure recuperarea acestora și, după dezafectarea echipamentului, reciclarea, regenerarea sau distrugerea lor.

Pentru autovehicule, calificarea este tratată explicit. Articolul 8 alineatul (4): pentru recuperarea gazelor fluorurate din echipamentele de climatizare ale autovehiculelor care intră sub incidența Directivei 2006/40/CE și din echipamentele mobile menționate la alineatul (3) literele (b) și (c), sunt considerate calificate corespunzător numai persoanele fizice care dețin cel puțin un atestat de formare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf.

Articolul 8 alineatul (10) acoperă restul. Operatorii produselor și echipamentelor neenumerate la alineatele (2), (3), (8) sau (9) asigură recuperarea gazelor, cu excepția cazului în care se stabilește că aceasta nu este fezabilă tehnic sau implică costuri disproporționate. Al doilea paragraf adaugă regula specifică: recuperarea gazelor din anexa I și din anexa II secțiunea 1 din echipamentele de climatizare ale vehiculelor rutiere care nu intră sub incidența Directivei 2006/40/CE se realizează numai de persoane care dețin cel puțin un atestat de formare.

• Gazul recuperat nu se reintroduce ca atare. Articolul 8 alineatul (6): gazele recuperate din anexa I și din anexa II secțiunea 1 nu se utilizează pentru umplerea sau reumplerea echipamentelor decât dacă au fost reciclate sau regenerate.
• Eliberarea intenționată. Articolul 4 alineatul (1): eliberarea intenționată în atmosferă este interzisă atunci când nu este necesară tehnic pentru utilizarea prevăzută. Alineatul (3) cere toate precauțiile necesare pentru a preveni eliberarea neintenționată, inclusiv în timpul transportului și al depozitării.
• Recipientul golit. Articolul 8 alineatul (7): întreprinderea care folosește un recipient cu gaze fluorurate asigură, imediat înainte de eliminarea acestuia, recuperarea gazelor reziduale.

Mecanica recuperării, inclusiv ce se întâmplă mai departe cu gazul, este tratată în obligația de recuperare, iar diferența dintre gaz regenerat, reciclat și virgin în pagina dedicată.

Autobuze, camioane, utilaje: ce se schimbă

Climatizarea unui autobuz, a cabinei unui camion, a unui tractor agricol sau a unui tramvai nu intră în domeniul Directivei 2006/40/CE. Pentru acestea se aplică articolul 5 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/573, care enumeră: echipamente de climatizare și pompe de căldură pentru vehicule grele, camionete, echipamente mobile fără destinație rutieră utilizate în agricultură, activități miniere și de construcții, trenuri, metrouri, tramvaie și aeronave.

• Praguri. Articolul 5 alineatul (1): verificarea scurgerilor se impune la 5 tone de CO2 echivalent sau mai mult din gazele din anexa I, ori 1 kilogram sau mai mult din gazele din anexa II secțiunea 1. La un GWP de 1 430, pragul de 5 tone de CO2 echivalent corespunde unei încărcări de aproximativ 3,5 kilograme.
• Amânare. Articolul 5 alineatul (5): alineatele (1) și (6) nu se aplică operatorilor echipamentelor mobile de la alineatul (3) literele (b) și (c) până la 12 martie 2027.
• Cine verifică. Articolul 5 alineatul (4): pentru echipamentele mobile de la alineatul (3) litera (c), verificările se efectuează de persoane care dețin cel puțin un atestat de formare.
• Regim de inspecție existent. Articolul 5 alineatul (7) al doilea paragraf: obligațiile se consideră îndeplinite pentru echipamentele mobile de climatizare și pompele de căldură de la alineatul (3) litera (c) dacă acestea fac obiectul unui regim periodic de inspecție care include verificarea scurgerilor.
• Aeronave. Articolul 10 alineatul (6) prevede că programele de certificare și formare care privesc aeronavele se reflectă în specificațiile emise de agenția europeană competentă în domeniul siguranței aviației, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1139.

Evidențele din articolul 7 alineatul (1) se leagă de obligația de verificare: ele revin operatorilor echipamentelor care trebuie verificate în temeiul articolului 5 alineatul (1). Conținutul lor este descris în registrul echipamentului, iar intervalele de verificare în frecvența verificărilor.

Unitățile frigorifice ale camioanelor și remorcilor sunt o categorie complet diferită, cu certificare proprie și fără amânarea de mai sus: vezi transportul frigorific.

Listă de verificare pentru atelier

• Stabilește categoria vehicululuiM1 sau N1 clasa I intră în Directiva 2006/40/CE (articolul 2). Restul intră în articolul 5 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/573.
• Verifică data omologării de tipArticolul 6 alineatul (2) din directivă leagă interdicția de umplere de data omologării de tip, nu de anul fabricației sau al înmatriculării.
• Nu monta sisteme noi cu GWP peste 150Articolul 6 alineatul (1) din directivă interzice montarea ulterioară pe orice vehicul de la 1 ianuarie 2017.
• Caută scurgerea înainte de umplereArticolul 6 alineatul (3) din directivă interzice umplerea dacă o cantitate anormală a scăpat, până la finalizarea reparației.
• Ține atestatele la ziRegulamentul (UE) 2025/1893, articolele 2 și 6: tipul M1, M2, M3 sau M4 și actualizarea cunoștințelor pentru vechile atestate.
• Verifică dreptul de cumpărare înainte de a comanda gazArticolul 11 alineatul (6): vânzătorul vinde exclusiv întreprinderilor care îndeplinesc condiția de calificare.
• Recuperează, nu eliberaArticolul 4 alineatul (1) și articolul 8 alineatele (1), (4) și (7) din Regulamentul (UE) 2024/573.
• Nu reintroduce gazul recuperat ca atareArticolul 8 alineatul (6): numai după reciclare sau regenerare.
• Reetichetează după schimbarea gazuluiArticolul 12 alineatul (3) al treilea paragraf.

Întrebări frecvente

Surse oficiale

Textele au fost citite integral în versiunile publicate în Jurnalul Oficial. Numerele de articole din pagină trimit la aceste texte, nu la rezumate.

Actualitatea paginii și limitele de răspundere

Informație generală pregătită de EgoLog pe baza textelor oficiale. Nu constituie consultanță juridică și nu înlocuiește instrucțiunile producătorului vehiculului sau ale echipamentului de service.

Lucrările la circuitul frigorific se execută numai de personal care deține calificarea cerută la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2024/573 și la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1893. Agenții din clasa A2L se manipulează conform cerințelor de siguranță aplicabile; vezi clasele de siguranță.